șopấrcă s.f. (reg.) lingușire. Vezi definitia »

VÍRGULĂ, virgule, s. f. 1. Semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției. 2. Semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 3. Semn întrebuințat pentru a separa, într-un număr zecimal, partea întreagă de partea fracționară. – Din fr. virgule. Vezi definitia »

MIIȘOÁRĂ, miișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mie. [Pr.: mi-i-] – Mie + suf. -ișoară. Vezi definitia »

EGIPȚIÁNĂ, egipțiene, s. f. (Mai ales la pl.) Caracter de literă tipografică caracterizată prin grosimea uniformă a tuturor trăsăturilor, prin construcție aproape geometrică și tălpile picioarelor dreptunghiulare. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. égyptienne, germ. Egyptienne. Vezi definitia »

ESCHÍVĂ s.f. (Sport) Mijloc de a evita o lovitură făcând diferite aplecări ale capului sau ale trunchiului. [Pl. -ve. / < fr. esquive]. Vezi definitia »