Definita cuvantului posesiune
POSESIÚNE, posesiuni, s. f. 1. Faptul de a poseda (1); stăpânire a unui lucru; dreptul de a se folosi, de a dispune de ceva. 2. (Înv.) Proprietate (de pământ); moșie. 3. Țară slab dezvoltată, lipsită de independență, stăpânită de un stat mai puternic; colonie. [Pr.: -si-u-. – Var.: posésie s. f.] – Din fr. possesion, lat. possessio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu posesiune
VEXILAȚIÚNE s.f. v. vexilație. Vezi definitia »
damă cu manșoane expr. femeie frumoasă și elegantă. Vezi definitia »
LACTAȚIÚNE s.f. v. lactație. Vezi definitia »
CESIÚNE s. f. cedare. ◊ transmitere prin contract de către o persoană sau firmă (cedent) unei alte persoane sau firme (cesionar) a unui bun sau a unui drept. ◊ bun cesionat. (< fr. cession, lat. cessio) Vezi definitia »
PERSUASIÚNE s. f. (Livr.) Acțiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-si-u-] – Din fr. persuasion. Vezi definitia »