preátcă (prétce), s. f. – Ac, bețișor care susține fagurele în stup. – Var. pretcă. Sb. pritka ‹ sl. pritĭkŭ (Tiktin; Conev 67). Este dubletul lui pritcă, s. f. (Banat, spiță la roată); preotcă (var. preutcă), s. f. (urdiniș); preoacă, s. f. (roi); pretcar, s. m. (sfredel). Vezi definitia »

PERIURETERÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor periureterale. [Cf. fr. périurétérite]. Vezi definitia »

CORUTÍNĂ s. f. (inform.) procedură scrisă într-un limbaj de programare funcționând într-un regim particular, la care poate apela o altă procedură. (< engl. coroutine) Vezi definitia »

PÁLMĂ s. f. 1. ramură de palmier, simbol al victoriei. 2. motiv ornamental în formă de palmă (1). ♦ ĕle academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. 3. înotătoare de cauciuc care se fixează de picior, pentru înotul subacvatic. (< fr. palme, lat. palma) Vezi definitia »

CEMENTITĂ (‹ fr. {i}) s. f. Carbură de fier reprezentînd constituentul structural caracteristic al oțelurilor și fontelor; conține 6,67% carbon. Vezi definitia »