REACTÓR s. n. 1. parte a unei instalații în care se efectuează o reacție chimică. 2. aparat propulsor care folosește forța de reacție a gazelor de ardere pentru a deplasa vehiculul pe care este montat. 3. instalație complexă pentru producerea de reacții nucleare prin bombardarea cu neutroni a unor elemente radioactive; pilă atomică. 4. bobină, condensator care prezintă reactanță într-un circuit. (< fr. réacteur) Vezi definitia »

SÂCÂIETÓR, -OÁRE adj. v. sâcâitor. Vezi definitia »

MECANIZATÓR s.m. Mecanic, tehnician pentru mașini agricole. [< rus. mehanizator, după mecanic]. Vezi definitia »

NĂDUȘITÓR, -OÁRE, nădușitori, -oare, adj. (Despre căldură, vreme etc.) Sufocant, apăsător. – Năduși + suf. -tor. Vezi definitia »

EMAIÓR, -OÁRE s.m. și f. v. emailor. Vezi definitia »