Definita cuvantului posterior
POSTERIÓR, -OÁRĂ, posteriori, -oare, adj. 1. Care vine, urmează sau se petrece după cineva sau ceva; ulterior. ♦ (Adverbial) Mai târziu. 2. Care se află sau este așezat în partea dindărăt, de dinapoi. ♦ (Despre sunete, în special despre vocale) Al cărui punct de articulație este situat în partea de dinapoi a cavității bucale. [Pr.: -ri-or] – Din fr. postérieur, lat. posterior.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu posterior
SUPINATÓR adj., s.m. (Mușchi) care permite efectuarea supinației. // s.n. Susținător plantar. [< fr. supinateur, cf. lat. supinas – culcat pe spate]. Vezi definitia »
SUPOZITÓR, supozitoare, s. n. Preparat farmaceutic solid de formă conică, administrat pe cale anală. – Din fr. suppositoire. Vezi definitia »
REPETITÓR, -OÁRE s.m. și f. (Rar) Meditator, pedagog care ajută pe elevi la prepararea lecțiilor. // s.n. (Rar) Sală de meditații (într-un internat etc.). [Cf. fr. répétiteur]. Vezi definitia »
ÎNREGISTRATÓR, -OÁRE, înregistratori, -oare, adj., s. n. (Aparat, dispozitiv) care înregistrează. – Înregistra + suf. -tor. Vezi definitia »
MÂNGÂIETÓR, -OÁRE, mângâietori, -oare, adj. Care mângâie; dezmierdător; desfătător, încântător; încurajator, consolator; mângâios. [Var.: (înv. și reg.) mângâitór, -oáre adj.] [Pr.: -gâ-ie-] – Mângâia + suf. -ător. Vezi definitia »