ACAR conj. (Ban., Criș., Trans. SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest tu kraj fericat. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW; cf. VCC, 114. Etimologie: magh. akár. Vezi și acarcare, acarce. Cf. batîr. Vezi definitia »

FRACȚIONÁR, -Ă adj. (mat.) care conține o fracție; de forma unei fracții. ♦ număr ~ = număr format dintr-un întreg și o fracție. (< fr. fractionnaire) Vezi definitia »

NEBULÁR, -Ă adj. referitor la nebuloasă; ca o nebuloasă. (< fr. nébulaire) Vezi definitia »

SULIȚÁR, sulițari, s. m. Sulițaș. – Suliță + suf. -ar. Vezi definitia »

PUPILÁR¹, -Ă, pupilari, -e, adj. Care aparține pupilei, care se referă la pupilă, de pupilă. – Din fr. pupillaire. Vezi definitia »