COLINDÉȚ, colindețe, s. n. (Pop.) Colăcel sau pâinișoară care se dă în dar colindătorilor; p. gener. (la pl.) orice dar care se dă colindătorilor. ◊ Expr. A umbla cu colindețele = a umbla cu colindul. – Colind + suf. -eț. Vezi definitia »

cârlibónț, cârlibónțuri, s.n. (reg.) cui de lemn sau de fier din capătul cârligului cu care se scoate apă din fântână. Vezi definitia »

VIULÉȚ, viuleți, adj. m. Diminutiv al lui viu². ◊ (Expr.) Viu-viuleț = viu, nevătămat. – Din viu² + suf. -ul-eț. Vezi definitia »

HOȚ, HOÁȚĂ, hoți, hoațe, s. m. și f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (Fam.) Om ștrengar, șiret. – Et. nec. Vezi definitia »

SĂRĂCÚȚ, -Ă, sărăcuți, -e, adj. (Adesea substantivat) Diminutiv al lui sărac. ◊ (Adverbial) Îmbrăcat cam sărăcuț. – Sărac + suf. -uț. Vezi definitia »