Definita cuvantului prădător
PRĂDĂTÓR, -OÁRE, prădători, -oare, s. m. și f. 1. (Rar) Persoană care pradă, care jefuiește; jefuitor; hoț. 2. (Reg.) Om risipitor, cheltuitor. – Prăda + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prădător
negrijitór, negrijitoáre, adj. (înv.) neglijent. Vezi definitia »
ȚĂRMUITÓR, -OÁRE, țărmuitori, -oare, adj. (Rar) Care mărginește ceva; înconjurător. [Pr.: -mu-i-] – Țărmui + suf. -tor. Vezi definitia »
MURGUȘÓR, murgușori, s. m. Murguleț (1). – Murg2 + suf. -ușor. Vezi definitia »
scurtișór, scurtișoáră, adj. (reg.) 1. (înv.) scurticel (în opoziție cu lunguț). 2. scunduț (în opoziție cu înăltuț). 3. cam scurt, relativ scurt; scurtuț, scurtișor. Vezi definitia »
CONECTÓR, -OÁRE, conectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care conectează, care leagă. 2. S. n. Piesă cu ajutorul căreia se stabilește o legătură conectivă. 3. S. n. Conectiv (3). – Din fr. connecteur. Vezi definitia »