Definita cuvantului prăfărie
PRĂFĂRÍE, (2) prăfării, s. f. 1. Cantitate mare de praf (1); colbărie, prăfăraie. 2. (Înv.) Loc unde se fabrica sau se depozita praful de pușcă. – Praf + suf. -ărie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prăfărie
nasmódie, nasmódii, s.f. (reg.) poznă, năzbâtie, caraghioslâc. Vezi definitia »
sumedíe s.f. (reg.) sumedenie. Vezi definitia »
lăscáie (lăscắi), s. f. – Para, aspru, monedă divizionară de cupru, valoare, înv., paritate. – Var. lescaie, lețcaie. Rut. ljackyj „polonez”, pol. lakci „polonez” (Tiktin; DAR). Se folosește puțin la pl., principalul său înțeles fiind acela de termen de comparație, pentru a indica un obiect fără valoare ca sp. pito, pizca. – Lăscăiață, s. f. (Olt., Banat, oală cu două toarte) pare să se explice prin ideea de „oală fără valoare, hîrb” (Candrea). Vezi definitia »
HEPATOMEGALÍE s.f. Mărire a ficatului. [Gen. -iei. / < fr. hépatomégalie, cf. gr. hepar – ficat, megas – mare]. Vezi definitia »
STÂNGĂCÍE, stângăcii, s. f. Lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc. ◊ Loc. adv. Cu stângăcie = în mod stângaci, neîndemânatic. ♦ Faptă, purtare neîndemânatică. – Stângaci + suf. -ie. Vezi definitia »