ÎNĂCRÍT, -Ă, înăcriți, -te, adj. Acrit; p. ext. stricat, alterat. ♦ Fig. (Despre oameni) Posac, ursuz. – V. înăcri. Vezi definitia »

MÂNTUÍT, -Ă, mântuiți, -te, adj. 1. (Pop.) Scăpat, salvat; dezrobit. 2. (În limbaj bisericesc) Izbăvit de păcate. – V. mântui. Vezi definitia »

INTROVERTÍT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care își îndreaptă atenția mai ales spre viața sa interioară. (< fr. introverti) Vezi definitia »

SCHEELÍT s.n. (Chim.) Wolframat natural de calciu. [Pron. sche-e-. / < fr. scheelite, cf. K. W. Scheele – chimist suedez]. Vezi definitia »

EOLÍT s.n. Piatră din epoca preistorică, grosolan cioplită, folosită ca prima unealtă de omul primitiv. [Pron. e-o-, pl. -te, -turi. / < fr. éolithe]. Vezi definitia »