PRONÁOS, pronaosuri, s. n. 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul. 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. – Din ngr. prónaos. Vezi definitia »

nărăvós, nărăvoásă, adj. (reg.) 1. care are deprinderi rele; prost crescut, grosolan; arțăgos, cicălitor. 2. (despre cai) nărăvaș. Vezi definitia »

ERITEMATÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (suferind) de eritem. (< fr. érythémateux) Vezi definitia »

PIRITÓS, -OÁSĂ, piritoși, -oase, adj. (Despre substanțe chimice, minereuri) Care conține (multă) pirită. – Din fr. pyriteux. Vezi definitia »

NEFERÓS, -OÁSĂ adj. 1. care nu conține fier. 2. (despre industrie) care extrage și prelucrează materiale neferoase (1). (< ne- + feros) Vezi definitia »