PLIMBÁRE, plimbări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) plimba; mers în voie pentru a se recrea, a lua aer etc. ◊ Expr. (Fam.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva, a se descotorosi de cineva; b) a nu sta la discuție (cu cineva), a da afară; a concedia. ♦ Călătorie (de agrement), drum; peregrinare, umblătură. 2. (Înv.; concr.) Loc de promenadă. [Var.: (reg.) preumbláre, primbláre s. f.] – V. plimba. Vezi definitia »

MAGHIARIZÁRE, maghiarizări, s. f. Faptul de a (se) maghiariza. – V. maghiariza. Vezi definitia »

BÉRE² s. f. Faptul de a bea. – V. bea. Vezi definitia »

AMELIORÁRE, ameliorări, s. f. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare. [Pr.: -li-o]. Vezi definitia »

SFĂTUÍRE, sfătuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) sfătui și rezultatul ei; sfătuială. – V. sfătui. Vezi definitia »