STRIVÍ, strivésc, vb. IV. 1. Tranz. A turti, a zdrobi, a omorî prin presare, strângere. ♦ Fig. A nimici, a distruge. 2. Tranz. și refl. A (se) îngrămădi, a (se) înghesui, a (se) îmbulzi. ♦ Fig. A copleși sau a fi copleșit de griji, necazuri, probleme. – Din sl. sutryvati. Vezi definitia »

perilaví, s.n. (înv.) bun, avere. Vezi definitia »

oprăví, oprăvésc, vb. IV (reg.) 1. a înălța, a întemeia, a zidi. 2. a prospera. 3. a se termina. 4. a stabili, a decide. Vezi definitia »

MILOSTIVÍ, milostivesc, vb. IV. Refl. A fi cuprins de milă¹, a i se face milă¹ (de cineva); a se îndura, a se îndupleca; a se înduioșa. – Din milostiv. Vezi definitia »

lingăví, lingăvésc, vb. IV (reg.) a gusta lingând, a limpi. Vezi definitia »