REZINÍT s.m. Constituent al cărbunilor fosili, provenind din rășini, ceară și alte substanțe. [Et. incertă]. Vezi definitia »

INFINÍT, -Ă I. adj. care nu are sfârșit, limite; fără margini; nemărginit, nemăsurat. II. s. n. (fil.) însușirea materiei de a fi nelimitată și inepuizabilă în spațiu și timp. III. s. m. (mat.) mărime care nu este finită. (< lat. infinitus, fr. infini) Vezi definitia »

AMONÍT, amoniți, s. m. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, care au trăit în paleozoic; (și la sg.) moluscă aparținând acestui ordin. – Din fr. ammonite. Vezi definitia »

NESECĂTUÍT, -Ă, nesecătuiți, -te, adj. (Rar) Nesecat. – Ne- + secătuit. Vezi definitia »

îngălbít, -ă, adj. (reg.) plin până-n gât, sătul de toate. Vezi definitia »