poșălătáte, poșălătăți, s.f. (reg.) om ticălos sau care nu este bun de nimic. Vezi definitia »

cocléte (cocléți), s. m. – 1. Înveliș al alunei sau nucii, coajă, coajă de castană cu țepi (se aplică numai fructelor crescute împreună pe o singură codiță). – 2. Fire de urzeală. – 3. Plasă, împletitură în general. – 4. Postament pe patru picioare pe care se așază albia de spălat sau de frămîntat. – Var. cocleț, cotleț, cotlete, codleț, corleț. Probabil der. de la formația expresivă coc, cu l de asemenea expresiv (cf. cocoli) și cu suf. – ete. Sensul 4 se datorează unei confuzii cu corlată. Cioclej, s. m. (tulpină de porumb lăsată pe cîmp), cu var. cioclod, s. m. (tulpină de porumb; miez de măr), se datorează contaminării cu ciocălău. Coincidența cu sl. kuka „cîrlig” (Cihac, II, 67), cu bg. kukulec (Conev 60) sau cu sb. kotlac (Candrea), nu este convingătoare. – Der. încocleți (var. încocleța), vb. (a prinde, a strînge, a înhăța). Vezi definitia »

NAZALITÁTE s.f. Particularitate a unui sunet de a se pronunța pe nas. [Cf. fr. nasalité]. Vezi definitia »

EXCÉRPTE s. n. pl. Pasaje sau termeni scoși dintr-o lucrare; p. ext. lucrare care conține asemenea pasaje. – Din lat. excerpta. Vezi definitia »

FELINITÁTE s. f. Suplețe, agerime, grație (în mișcări). – Din fr. félinité. Vezi definitia »