ȘURUPÉLNIȚĂ s. f. v. șurubelniță. Vezi definitia »

ATMOSFÉRĂ, (II) atmosfere, s. f. I. 1. Înveliș gazos care înconjură pământul; aerul pe care îl respiră cineva. ♦ Fig. Mediul social înconjurător; ambianță. 2. Fig. Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. ◊ Expr. A face atmosferă = a crea o anumită stare de spirit în legătură cu o persoană, cu un scop urmărit etc. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Fr. atmosphère (< gr.). Vezi definitia »

HALOGENÚRĂ s. f. compus al unui halogen cu un alt element sau cu un radical. (< fr. halogénure) Vezi definitia »

XANTÓZĂ s.f. Caratenodermie. (din fr. xanthosis) Vezi definitia »

CULÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi culant; atitudine, comportare culantă. – Cf. germ. Kulanz. Vezi definitia »