NABÓINIC, naboinici, s. m. (Reg.) Instrument cu care se bat, spre a se fixa, parii carmacelor în fundul apei. – Din năboi¹ + suf. -nic. Vezi definitia »

emfiteotic, -ă adj. (jur.; în trecut) Care ține de emfiteoză, care se referă la emfiteoză. • sil. -te-ot. pl. -ci, -ce. Vezi definitia »

SUBACVÁTIC, -Ă, subacvatici, -ce, adj. Care se află, se petrece sub apă; care se referă la mediul existent pe fundul apelor. – Sub¹- + acvatic. Vezi definitia »

ORTOÉDRIC, -Ă adj. (Despre cristale) Care are planurile coordonate perpendiculare între ele. [Pron. -to-e-. / < fr. orthoédrique]. Vezi definitia »

PATOGNOMÓNIC, -Ă adj. Care este caracteristic unei anumite boli, pe baza căruia se poate stabili diagnosticul unei boli. [< fr. pathognomonique, cf. gr. pathos – boală, gnomonikos – care indică]. Vezi definitia »