AUTOTÉLIC, -Ă adj. (Fil.) Care își are scopul în sine. [< fr. autotélique, cf. gr. autos – însuși, telos – scop]. Vezi definitia »

AVIOCHÍMIC, -Ă adj. referitor la tratamentul modern al plantelor cu substanțe chimice împrăștiate din avion. (< germ. aviochemisch) Vezi definitia »

PLÁSMIC, -Ă adj. plasmatic. (< fr. plasmique) Vezi definitia »

COSMOLÓGIC, -Ă, cosmologici, -ce, adj. Care ține de cosmologie. – Din fr. cosmologique. Vezi definitia »

MAGNETOÓPTIC, -Ă, magnetooptici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Capitol al fizicii care studiază fenomenele produse în interacțiunea undelor electromagnetice luminoase cu câmpurile magnetice. 2. Adj. De magnetooptică (1). [Pr.: -to-op-] – Din fr. magnéto-optique. Vezi definitia »