Definita cuvantului predispunere
PREDISPÚNERE, predispuneri, s. f. (Rar) Faptul de a fi predispus la ceva; p. ext. predispoziție, înclinare. – V. predispune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu predispunere
PTERIGOFÓRE s. n. pl. piese scheletice articulate între care se inserează, la pești, radiile înotătoarelor impare. (< fr. ptérygophores) Vezi definitia »
AUTOHTONIZÁRE, autohtonizari, s. f. Acțiunea de a se autohtoniza și rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autohtoniza. Vezi definitia »
(?) BOLDARE, boldări, s.f. (Inform.) Acțiunea de a bolda și rezultatul acesteia. Vezi definitia »
FONDÁRE s.f. v. fundare. Vezi definitia »
PROPORȚIONÁRE, proporționări, s. f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. proporționa. Vezi definitia »