MURÍRE, muriri, s. f. (Înv.) Faptul de a muri (1); moarte. – V. muri. Vezi definitia »

TRANSSUDÁRE s.f. Acțiunea de a transsuda și rezultatul ei; transsudație. [< transsuda]. Vezi definitia »

SEGREGÁRE s.f. Acțiunea de a se segrega și rezultatul ei; segregație. 1. Izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite. ♦ Separare dintr-un aliaj a două metale cu temperaturi de topire diferite. 2. Fenomen manifestat la hibridarea sexuată a plantelor prin separarea eredității materne de cea paternă în celule diferențiate. ♦ Segregație rasială. [< segrega]. Vezi definitia »

AUTOMIȘCÁRE s.f. Mișcare care își are izvorul, cauza în însuși obiectul ce se mișcă; starea de continuă mișcare și transformare a naturii și a societății, determinată de contradicțiile interne proprii tuturor obiectelor și fenomenelor. [< auto¹- + mișcare, după rus. samodvijenie]. Vezi definitia »

TRANSFORMÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) transforma și rezultatul ei; transformație. ♦ Lovitură la jocul de rugbi, acordată echipei care a reușit o încercare. 2. (Mat.) Corespondență, aplicație, funcție între două mulțimi de puncte. [< transforma]. Vezi definitia »