târș s. n. sg. 1. lehamite. 2. jenă. Vezi definitia »

HĂRȚÁȘ, hărțași, s. m. (Înv.) Soldat care începea lupta, harța. – Harță + suf. -aș. Vezi definitia »

BUTÁȘ, butași, s. m. Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă. – Din magh. bujtás. Vezi definitia »

neațalúș interj. (reg.) prescurtare a lui „Bună dimineața la Moș-Ajun”. Vezi definitia »

BURGHIÁȘ, burghiași, s. m. Mică insectă de culoare cafenie, acoperită cu peri suri (Rynchites cupreus). Vezi definitia »