EPISTRATEGÍE s. f. diviziune administrativă în Egiptul din epoca romană. (< fr. épistratégie) Vezi definitia »

ANIZOMETROPÍE s.f. Viciu de refracție, de formă și grad diferit, la ambii ochi; ametropie asimetrică. [Gen. -iei. / < fr. anisométropie, cf. gr. anisos – inegal, metron – măsură, ops – ochi]. Vezi definitia »

GLOSODINÍE s. f. glosalgie. (< fr. glossodynie) Vezi definitia »

COLOCÁZIE s. f. plantă tropicală din familia aracee, cu rizomul bogat în feculă, la noi, plantă ornamentală de interior. (<lat., fr. colocasia) Vezi definitia »

HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpului. [Pron. -mi-a-, gen. -iei. / < fr. hémiataxie, cf. gr. hemi – jumătate, a – fără, taxis – ordine]. Vezi definitia »