PANCOSMÍSM s.n. Doctrină filozofică după care lumea este tot ceea ce există, negându-se realitatea trancendentă. [< fr. pancosmisme, cf. gr. pas – tot, kosmos – univers]. Vezi definitia »

ORĂȘENÍSM, orășenisme, s. n. Fel de a fi, de a se comporta, de a vorbi specific unui orășean; p. ext. comportare manierată, căutată, artificială. – Orășean + suf. -ism. Vezi definitia »

ROMANTÍSM s.n. 1. Mișcare literară și artistică, apărută în Europa la sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX ca o reacție împotriva clasicismului, caracterizată prin suprimarea regulilor formale, prin introducerea notelor de lirism, de sensibilitate și de imaginație și prin zugrăvirea figurilor excepționale. ♦ Ansamblu de aspecte proprii curentului romantic; înclinare spre visare, spre melancolie; romanțiozitate. 2. Romantism filozofic = denumire dată teoriilor care pun accent pe intuiție ca metodă de cunoaștere, pe libertatea și spontaneitatea de gândire și de faptă, precum și pe pasiuni și interese în morală, ca o reacție contra filozofiei clasice, raționale. [< fr. romantisme]. Vezi definitia »

SEPARATÍSM s. n. tendință de a se separa de majoritate, de un grup social constituit; izolare, atitudine singuratică. (< fr. séparatisme) Vezi definitia »

ANEXIONÍSM s. n. politică de anexiune. (< fr. annexionnisme) Vezi definitia »