Definita cuvantului prefăcătorie
PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prefăcătorie
TROFÍE s.f. Trofism. // -trofie Element secund de compunere savantă cu semnificația „nutriție”, „stare de nutrire”, „creștere”. [Gen. -iei. / cf. fr. trophie, it. trofia]. Vezi definitia »
VENOGRAFÍE s. f. flebografie. (< engl. venography, fr. venographie) Vezi definitia »
PATOFIZIOLOGÍE s.f. (Med.) Studiul disfuncțiilor organismului. [Gen. -iei. / < fr. pathophysiologie]. Vezi definitia »
MORFINOMANÍE s. f. Toxicomanie care constă în introducerea repetată în organism, prin injecții, a unor doze din ce în ce mai mari de morfină. – Din fr. morphinomanie. Vezi definitia »
vrétie (-ii), s. f. – (Timoc) Raniță. Sb. vreča (Bogrea, Dacor., IV, 855). Vezi definitia »