Definita cuvantului prefăcătorie
PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prefăcătorie
PETICĂRÍE, peticării, s. f. Mulțime, grămadă de petice (1), de cârpe, de zdrențe sau de materiale textile zdrențuite; p. restr. totalitatea peticelor cu care s-a cârpit ceva; p. ext. diverse feluri de petice. – Petic + suf. -ărie. Vezi definitia »
POICHILOTERMÍE s. f. însușire a unor animale de a fi poichiloterme. (< fr. poïkilothermie) Vezi definitia »
IRIGOSCOPÍE s.f. (Med.) Examen radiologic al colonului făcut cu ajutorul unei substanțe de contrast prin rect. [Gen. -iei. / < fr. irrigoscopie, cf. lat. irrigare – a iriga, gr. skopein – a privi]. Vezi definitia »
miríe, miríi, s.f. (înv., reg.) 1. tezaur, vistierie. 2. impozit. Vezi definitia »
ABRAHIOCEFALÍE s.f. (Med.) Lipsa congenitală a brațelor și a capului. [Gen. -iei. / < fr. abrachiocéphalie, cf. gr. a – fără, brachion – braț, kephale – cap ]. Vezi definitia »