RÓZĂ s.f. 1. Trandafir. ♦ A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ Roza vânturilor = desen în formă de cerc, reprezentând direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (Herald.) Stilizare a florii de măcieș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmatul) și, de regulă, cinci sepale ascuțite între petale. 3. Gen special de șlefuire care se dă diamantului. 4. Rozetă (3), rozasă. [< fr. rose, it. rosa]. Vezi definitia »

EPIZÓNĂ s. f. zonă de transformare metamorfică între suprafața Pământului și adâncimi de 4-6 km. (< fr. épizone) Vezi definitia »

MICROSPOROGENÉZĂ s. f. proces de formare a microsporilor la plantele cu flori. (< fr. microsporogenèse) Vezi definitia »

STRÁDĂ s. f. 1. drum (pavat) prin interiorul unui oraș, printre case etc. 2. locuitorii unei străzi (1). (< ngr. strada, it. strada) Vezi definitia »

INOPLÁSMĂ s.f. (Biol.) Protoplasmă nediferențiată care se găsește în sarcoplasma mușchiului. [< fr. inoplasme, cf. gr. is, inos – fibră, plasma – formație]. Vezi definitia »