respirație, respirații s. f. (tox.) inhalare a unui drog pe cale nazală. Vezi definitia »

DACNOMANÍE s.f. Tendință morbidă de a mușca. [Gen. -iei. / < fr. dacnomanie, cf. gr. daknein – a mușca, mania – nebunie]. Vezi definitia »

OTOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile aparatului auditiv. [Gen. -iei. / < fr. otopathie]. Vezi definitia »

FITOPALEONTOLOGÍE s.f. Ramură a paleontologiei care reconstituie pe baza resturilor fosile și studiază plantele care au existat în perioadele geologice trecute. [Pron. -le-on-, gen. -iei. / < fr. phytopaléontologie]. Vezi definitia »

tixotropie Vezi definitia »