LANDÁU s.n. v. landou. Vezi definitia »

BLAU s.n. (Rar) A face blau = a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. [< germ. blau]. Vezi definitia »

sau Șiva. În religia hinduistă, zeul care întruchipează forța distructivă a naturii. Face parte, alături de Brahma (forța creatoare)și Vișnu (forța conservatoare), din trinitatea hinduistă (Trimurti). Este considerat și ca zeu al literaturii, muzicii și dansului. Soția lui este zeița Kali. Vezi definitia »

vreau un cuvant sa inceapa cu pt Vezi definitia »

șleáu (-uri), s. n. – 1. Urmă, dîră lăsată de roți pe sol. – 2. Drum natural, nepregătit, indicat numai de urmele lăsate de vehicule. – 3. Drum, rută. – Pe șleau, fără înconjur. – Var. Mold. șeah, înv. șleav. Pol. szlach, sznak, rut. šljak (Tiktin; Candrea; cf. Cihac, II, 390). Vezi definitia »