Definita cuvantului priponire
PRIPONÍRE, priponiri, s. f. Acțiunea de a priponi. – V. priponi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu priponire
întrâmbláre s.f. (înv.) umblare printre ... Vezi definitia »
ABATERE s.f. (Mold.) Înclinație, vocație, aptitudine. Să cerce buni dascali, să-i învețe legea și alte învățături și meșteșu<gu>ri, după abaterea lor. BUGOAVNĂ 1775, 43V.
Etimologie: abate.
Vezi și abătut. Vezi definitia »
primăvărătoáre, primăvărătóri, s.f. (reg.) loc unde stau ciobanii cu oile la păscut în timpul verii. Vezi definitia »
NEDUMERÍRE, nedumeriri, s. f. Starea celui nedumerit; mirare; încurcătură. – Ne- + dumerire. Vezi definitia »
ASFALTÁRE, asfaltări, s. f. Acțiunea de a asfalta. Vezi definitia »