MONOTÍP, -Ă adj. Făcut după un singur model sau tip. // s.n. 1. (Poligr.) Mașină de cules și de turnat literele una câte una. 2. Procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau un material plastic, transpusă prin imprimare pe hârtie. ♦ Lucrare obținută prin acest procedeu. [< fr. monotype]. Vezi definitia »

*microcíp (mi-cro-) s. n., pl. microcípuri Vezi definitia »

FITOCENOTÍP s. n. grup de plante care au roluri similare în ierarhia structurală a fitocenozei. (< fr. phytocénotype) Vezi definitia »

IZOTÍP, -Ă I. adj. care prezintă izotipie. II. s. n. tip al unei specii de plantă pentru două sau mai multe areale geografice. (< fr. isotype) Vezi definitia »

CLIMATÍP s. n. ecotip în condiții climatice specifice habitatului său. (< fr. climatype) Vezi definitia »