Definita cuvantului priză
PRÍZĂ, prize, s. f. 1. (Tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică. ◊ Priză aeriană de curent = priză în formă de bară, de liră etc., prin care se realizează legătura dintre o linie electrică aeriană și un tramvai, o locomotivă electrică etc. Priză de pământ = dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul. 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcții prin care se face aerisirea. 3. Angrenare a două roți dințate într-un mecanism. 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianți care se fololosesc în construcții. 5. (În sintagma) Priză de aterizare (sau de teren) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit. 6. (Fam.; în expr.) A avea (sau a fi cu) priză la cineva (sau asupra cuiva) = a avea trecere (la cineva), influență (asupra cuiva), a trezi interesul (cuiva). 7. (Livr.) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas. 8. Doză (mică) de medicament. 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal, baschet, rugbi etc.; mod în care atleții țin sulița sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. 10. (La judo, lupte etc.) Dezechilibrare și proiectare a adversarului. 11. (Cin.; în sintagma) Priză directă = tehnică de înregistrare a dialogului sincron cu filmarea, asigurând veridicitatea interpretării actoricești. – Din fr. prise.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu priză
SICÓNĂ s. f. fruct compus, cu numeroase achene închise într-un receptacul cărnos. (< fr. sycone) Vezi definitia »
háulă, háule, s.f. (reg.) casă mare și goală; căsoaie. Vezi definitia »
BERÉTĂ, berete, s. f. 1. Șapcă moale, fără cozoroc (purtată de marinari). 2. Bască. [Var.: (înv.) berét s. n.] – Fr. béret. Vezi definitia »
TURTIȘOÁRĂ, turtișoare, s. f. Diminutiv al lui turtă; turtită. – Turtă + suf. -ișoară. Vezi definitia »
ANGHÍLĂ (‹ lat. anguilla, după fr.) s. f. Pește teleostean migrator, cu corpul în formă de șarpe, de c. 3 m lungime și c. 65 kg (Anguilla anguilla). Adulții migrează în M. Sargasselor, unde, după depunerea icrelor, mor. Larvele duse de Gulfstream, ajung după 2-4 ani în fluviile Europei, unde se transformă în adulți. Pătrunde și în M. Neagră și Dunăre. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z