CATARÁMĂ, catarame, s. f. Piesă din metal, os, material plastic etc., cu care se încheie o cingătoare, o curea etc. sau care este folosită ca obiect decorativ la confecții. ◊ Loc. adj. și adv. (Fam.) La cataramă = zdravăn, strașnic. ◊ Expr. Prieteni la cataramă = prieteni foarte buni. – Et. nec. Vezi definitia »

FORTĂREÁȚĂ s.f. Punct întărit cu fortificații și dotat cu o garnizoană permanentă; cetățuie. ◊ Fortăreață zburătoare = avion greu, de bombardament, blindat puternic. [< fr. forteresse]. Vezi definitia »

PÉȘTERĂ, peșteri, s. f. Cavitate, scobitură naturală subterană adâncă și mare, formată prin dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltrație; grotă, cavernă. ♦ P. ext. Vizuină, bârlog. – Din sl. peštera. Vezi definitia »

BÓXĂ s.f. Compartiment în interiorul unei construcții, al unui local, al unei încăperi etc.; (spec.) despărțitură într-un grajd etc. pentru un singur animal. ♦ (Mar.) Ladă care servește la încărcarea și descărcarea animalelor pe o navă. [< engl., fr. box]. Vezi definitia »

CORIGÉNȚĂ, corigențe, s. f. Situația unui corigent; examen dat de un corigent. [Var.: corijénță s. f.] – Din corigent (după absent-absență). Vezi definitia »