DERELICȚIÚNE s. f. (fil.) stare de însingurare și neputință, de împotrivire în fața unui destin amenințător și implacabil; sentiment al „aruncării” omului într-o lume indiferentă și ostilă. (< fr. déréliction) Vezi definitia »

LONGITÚDINE, longitudini, s. f. Distanță în grade, măsurată pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob și primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele două coordonate geografice. ◊ Longitudine cerească = una dintre coordonatele ecliptice. – Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis. Vezi definitia »

DEJECȚIÚNE s. f. v. dejecție. Vezi definitia »

COGNAȚIÚNE s.f. Înrudire naturală în vechiul drept roman. [< lat. cognatio]. Vezi definitia »

RETRANSMISIÚNE s. f. v. retransmisie. Vezi definitia »