PEȘCHEGÍU, peșchegii, s. m. Funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului. ♦ (Rar) Persoană care așteaptă să primească peșcheșuri (1), care este obișnuită să primească peșcheșuri; p. ext. chilipirgiu. – Din tc. peșkeșči. Vezi definitia »

ENCÓMIU s.n. v. encomion. Vezi definitia »

ORÁRIU s. n. v. orar¹. Vezi definitia »

ZURALÍU adj. și s. f. art. v. zoraliu. Vezi definitia »

chiulhanagíu, chiulhanagíi, s.m. (reg., înv.) cel ce încălzește baia. Vezi definitia »