HEMOGENÍE s.f. (Med.) Boală caracterizată prin hemoragii care survin spontan în organe sau pe mucoase ca urmare a reducerii pronunțate a numărului trombocitelor. [Gen. -iei. / < fr. hémogénie, cf. gr. haima – sânge, genos – naștere]. Vezi definitia »

OȚETĂRÍE, oțetării, s. f. (Rar) Instalație rudimentară de fabricat oțet. – Oțet + suf. -ărie. Vezi definitia »

SUFIXÁȚIE s.f. Sufixare. [Gen. -iei. / < fr. suffixation]. Vezi definitia »

DISTOCÍE s. f. naștere dificilă. (< fr. dystocie) Vezi definitia »

STREPTOCOCÍE, streptococii, s. f. Infecție cutanată produsă de streptococi. – Din fr. streptococcie. Vezi definitia »