RĂCUÍNĂ s. f. v. răcovină. Vezi definitia »

Zorílă (personaj, stea) s. propriu m. Vezi definitia »

mătăcínă (mătăcíni), Melisă, roiniță (Melissa officinalis). – Var. (Mold.) mătăciune. Bg. matečina, matičina, din sl. matica „regina albinelor” (Cihac, 182; Tiktin; Conev 44). Vezi definitia »

mórdină, mordíne, s.f. (reg.) loc mocirlos. Vezi definitia »

NÉUMĂ s. f. semn de notație muzicală constând din puncte și virgule fără portativ, în evul mediu pentru cântarea liturgică. ◊ grup de note emise dintr-o singură respirație. ◊ parte dintr-o frază muzicală bisericească a cărei ultimă silabă se prelungește sau care este cântată fără cuvinte. (< fr. neume, lat. neuma) Vezi definitia »