BĂDÍȚĂ s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bade; bădie, bădică, bădișor, bădițel. [Var.: bíță s. m.] – Bade + suf.-iță. Vezi definitia »

TIPÉSĂ s. f. (peior.) femeie, individă (de proastă calitate). (< fr. typesse) Vezi definitia »

AUTOIZOTÉRMĂ, autoizoterme, s. f. Automobil care are o caroserie de tip dubă, separată de cabină și care este prevăzută cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosit pentru transportul mărfurilor perisabile, pe distanțe scurte. (din pref. auto- + izotermă) Vezi definitia »

CARIOLÍZĂ s. f. dezintegrare a nucleului celular. (< fr. caryolyse) Vezi definitia »

húlă (húle), s. f. – 1. Calomnie, ponegrire. – 2. Blasfemie, ocară. – 3. (Adj.) Mizerabil. Sl. chula (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 144; DAR; Conev 101), cf. bg. hul, sb., slov. hula, rus. chula. – Der. hulnic, adj. (înv., defăimător); huli, vb. (a calomnia, a ponegri; a blasfemia; a disprețui), din sl. chuliti; hulitură, s. f. (înv., defăimare; înv., persecutare); hulenie, s. f. (înv., blasfemie); hulitor, adj. (calomniator); huligan, s. m. (om zdravăn, golan, derbedeu), primul sens prin confuzie cu găligan iar al doilea, împrumutat cu cuvîntul, din rus. chuligan; huliganism, s. n. (tulburare a ordinii și moralei publice). Vezi definitia »