IGUÁNĂ s.f. Reptilă foarte mare din America Centrală și de Sud, cu carnea și ouăle comestibile. [Pron. -gua-, var. iguan s.m. / < fr. iguane, sp. iguano < cuv. caraib]. Vezi definitia »

AMERICA CENTRALĂ: 1,2 mil. km²; c. 55 mil. loc. (1986). Constituie o legătură istmică și insulară între cele două Americi. Legătura istmică se întinde pe 2.923 km lungime, între 17º lat. N (istmul Tehuantepec) și 5º lat. N (G. Darién). Lățimea variază între 70 km (istmul Panamá) și 860 km (Pen. Yucatán). Relieful este în cea mai mare parte muntos, cu numeroși vulcani (majoritatea în activitate). Alt. max.: 3.975 m (vf. Acatenango). De-a lungul coastelor Oc. Pacific și M. Caraibilor se întind cîmpii litorale înguste. Legătura insulară (Indiile de Vest) este formată din trei arhipelaguri (Bahamas, Antilele Mari și Antilele Mici), care numără cîteva mii de insule. Vezi definitia »

greuínță s.f. (înv.) greutate. Vezi definitia »

ECTOGENÉZĂ s.f. Teorie în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în materia vie, absolutizând acțiunea mediului extern și contestând rolul structurii interne a organismelor. [< fr. ectogenèse, cf. gr. ektos – în afară, genesis – naștere]. Vezi definitia »

BIOGNÓZĂ s.f. Studiul cunoașterii proceselor care au loc în materia vie. [Cf. gr. bios – viață, gnosis – cunoaștere]. Vezi definitia »