JIENEÁSCĂ s. f. art. Jiana, v. jian (2). [Pr.: ji-e-] – Jian + suf. -ească. Vezi definitia »

EPISTÉMĂ s. f. (fil.) schemă, configurație inconștientă care ar sta la baza cunoașterii. (< gr. episteme) Vezi definitia »

puciócnă (puciógnă), s.f. (reg.) 1. iarbă puturoasă care crește prin semănături. 2. coriandru. Vezi definitia »

PÁRCĂ¹ adv. Se pare că..., s-ar crede că..., s-ar zice că...; (în construcții negative) nu prea. Parcă îl cunosc. ♦ Este posibil, se pare că da. Mă cunoști? – Parcă. ♦ (Cu valoare de conjuncție) Ca și cum, ca și când. Îmi răspunde parcă n-ar avea gură. ♦ Ca și cum ar fi, ca și când ar fi. Venea parcă o adiere. – Părea + că. Vezi definitia »

BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s. f. Faptul de a bâjbâi. Vezi definitia »