RADICALÍSM s.n. Tendință, înclinație spre măsuri categorice, radicale în soluționarea problemelor. ♦ Hotărâre, fermitate. [< fr. radicalisme, germ. Radikalismus]. Vezi definitia »

DANDÍSM s. n. Comportare de dandi, ținută de dandi. [Pr.: dendism] – Din fr. dandysme. Vezi definitia »

ATEÍSM s.n. Concepție materialistă care respinge religia, credința în supranatural și existența oricărei divinități, a miracolelor și a vieții de apoi; negare a lui Dumnezeu. [< fr. athéisme, it. ateismo < gr. a – fără, theos – zeu]. Vezi definitia »

PROBABILIORÍSM s. n. orientare etică potrivit căreia din două opinii morale trebuie urmată numai aceea care este mai probabilă. (< it. probabiliorismo) Vezi definitia »

ERMETÍSM s. n. 1. caracterul a ceea ce este ermetic (2). 2. direcție estetică (după primul război mondial) care cultiva deliberat (în poezie) un limbaj excesiv intelectualizat, cifrat, adesea ininteligibil. 3. ansamblul doctrinelor ezoterice ale alchimiștilor. (< fr. hermétisme) Vezi definitia »