NAÚTICĂ s.f. Știința și tehnica de a conduce nave. [< fr. nautique]. Vezi definitia »

dúnă (dúne), s. f. – Formă de relief cu aspectul unor coame paralele. Fr. dune. – Der. dunetă, s. f. (partea mai înaltă de la pupa unei nave), fin fr. dunette. Vezi definitia »

VERTICÁLĂ s.f. v. vertical [DEX ´98 și DN]. Vezi definitia »

mítă (míte), s. f. – Șperț, bani care servesc pentru pentru a da șperț. Sl. myto „recompensă” (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 198), cf. sb., cr. mit(o), pol., rus. myto. – Der. mitariu, s. m. (înv., persoană coruptă); mitui, vb. (a da mită); mituială, s. f. (șperțuială); mitărnicie, s. f. (înv., șperț). Vezi definitia »

MICROSECÚNDĂ s. f. unitate de măsură pentru timp, a milioana parte dintr-o secundă. (< germ. Mikrosenkunde, fr. microseconde) Vezi definitia »