TANEÁ, tanele, s. f. (Înv.) Bucată de blană sau de piele de animal. – Din tc. tāne. Vezi definitia »

giurumea, giurumele s. f. (peior.) 1. persoană care execută prost tot ceea ce face 2. tip penibil 3. diletant expus ridicolului Vezi definitia »

havaleá, havaléle, s.f. (înv.) 1. îndatorire, sarcină constând din prestarea de zile de clacă, corvoadă, podvezi etc. pe care o aveau țăranii în vremea clăcii; prestația în bani sau în natură făcută în contul haraciului. 2. ordin, mandat al Porții otomane prin care se cerea Țărilor române haraciul (contribuție în bani și în natură). 3. contribuție în bani și natură cerută de Poartă, în contul haraciului. 4. belea; nevoi zilnice, griji materiale. Vezi definitia »

Podea. Vezi definitia »

ȘEA s. f. v. șa. Vezi definitia »