Definita cuvantului vițel
VIȚÉL, viței, s. m. 1. Puiul (mascul al) vacii, până la circa un an. ◊ Vițelul de aur = simbol al bogăției, al opulenței. ♦ Carne de vițel (1). ♦ Piele de vițel (1). 2. (Reg.) Pui de cerb. 3. (Reg.) Raniță militară (acoperită cu piele de vițel). – Lat. vitellus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vițel
BRUEGHEL (BRUEGEL, BREUGHEL) [bröhəl], familie de pictori flamanzi: 1. Peter B. cel Bătrîn (numit și B. al Țăranilor) (c. 1525-1569). Autor de peisaje panoramice și de scene de gen, în care a evocat viața țărănească sau teme din folclorul național („Proverbele”, „Anotimpurile”, „Nunta țărănească”, „Orașul țărănesc”, „Parabola orbilor”), tratate cu vervă și lirism. 2. Pieter B. cel Tînăr (numit și B. al Infernului) (c. 1564-1638). Fiul lui B. (1). Viziuni infernale, scene cu incendii; copii după lucrările tatălui său („Uciderea pruncilor”, în Muzeul de Artă Națională a României). 3. Jan B. (numit și B. de Catifea) (1568-1625). Fiul lui B. (1). Peisaje de mici dimensiuni, dar mai ales naturi moarte, fructe și buchete de flori. Vezi definitia »
CEAUȘÉL, ceaușei, s. m. (înv.) Diminutiv al lui ceauș. [Pr.: cea-u-] – Ceauș + suf. -el. Vezi definitia »
PNEUMATOCÉL s. n. tumoare gazoasă intrapulmonară. (< fr. pneumatocèle) Vezi definitia »
COMIȘÉL, comișei, s. m. (Înv.) Ajutor de comis. – Comis + suf. -el. Vezi definitia »
SUFLEȚÉL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el. Vezi definitia »