RĂZÉȘ, răzeși, s. m. (În evul mediu, în Moldova) Țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean; p. gener. țăran liber, posesor de pământ. – Din magh. részes. Vezi definitia »

sfânțáș, sfânțáși, s.m. (reg.) sfanț. Vezi definitia »

BORCHÍȘ s. n. Nisipuri fine, cu conținut de particule prăfoase și argiloase în stare afînată și saturate cu apă sub presiune care, la deschiderea lor prin lucrări miniere sau săpături în gropi de fundație, devin o masă fluidă vîscoasă, ce năvălește în lucrarea respectivă. Vezi definitia »

ÍDIȘ s. n. Idiom german al cărui vocabular s-a îmbogățit în cursul evoluției cu alte elemente (ebraice, romanice, slave), vorbit de unele populații evreiești. ◊ (Adjectival, inv.) Limba idiș. – Din fr. yiddish, germ. jüdisch. Vezi definitia »

HÂRȘ interj. V. hârști. Vezi definitia »