SIHĂSTRÍRE, sihăstriri, s. f. Acțiunea de a (se) sihăstri și rezultatul ei. – V. sihăstri. Vezi definitia »

REFLECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei; răsfrângere, oglindire; redare. ♦ Categorie filozofică exprimând esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic; procesul de cunoaștere a lumii de către om. [< reflecta]. Vezi definitia »

prăjitoare, prăjitori s. f. (intl.) 1. prostituată. 2. hoață, escroacă. Vezi definitia »

administrare a unui medicament lichid prin pulverizari nazale sau bucale Vezi definitia »

întâiére s.f. (înv.) întâietate, prioritate. Vezi definitia »