LOGOPÉDIC, -Ă, logopedici, -ce, adj. Referitor la logopedie. – Din fr. logopédique. Vezi definitia »

DIALÉCTIC, -Ă adj. 1. Conform principiilor dialecticii; bazat pe pozițiile dialecticii. 2. (În filozofia antică) Care folosește raționamente contradictorii. [Cf. fr. dialectique, lat. dialecticus]. Vezi definitia »

APERIÓDIC, -Ă adj. 1. lipsit de periodicitate; aciclic. 2. (despre un sistem fizic) care atinge fără oscilații o poziție de echilibru. (< fr. apériodique) Vezi definitia »

ÓSMIC adj. acid ~ = acid din osmiu, în histologie. (< fr. osmique) Vezi definitia »

TETRAFÓNIC, -Ă, tetrafonici, -ce, adj. (Rar) Cuadrofonic. – Din fr. tétraphonique. Vezi definitia »