căpắstru (căpéstre), s. n. – 1. Porțiune de harnașament care se pune pe capul calului. – 2. Șuvoi de apă de la titirezul coșului de moară. – Mr. căpestru, căprestu, megl., istr. căpestru. Lat. capῑstrum (Pușcariu 272; Candrea-Dens., 243; REW 1631; DAR), cf. alb. kapistrë, it. capestro, prov., cat. cabestre, fr. chevêtre, sp. cabestro, port. cabresto. – Der. căpăstra (var. încăpăstra), vb. (a duce de căpăstru, a conduce;a înconjura ogorul cu o brazdă care indică limitele acestuia; a înconjura un chenar cu un tiv de siguranță), care poate reprezenta lat. capῑstrāre (Candrea-Dens., 245; REW 1630); căpăstrui, vb. (a duce de căpăstru); căpestreală, s. f. (însăilare dublă în jurul unui petic). Din rom. provine rut. kapestra (Candrea, Elemente, 404; Berneker 485). Vezi definitia »

EXPLOZIMÉTRU s. n. aparat electronic pentru semnalizarea pericolului de explozie în medii cu gaze și vapori inflamabili. (< fr. explosimètre) Vezi definitia »

TIPOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru măsurarea corpului literelor tipografice. 2. riglă gradată în unități tipografice la măsurarea dimensiunilor machetei, a textelor culese sau tipărite. (< fr. typomètre) Vezi definitia »

MULTIMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea unor mărimi de specii diferite. (< fr. multimètre) Vezi definitia »

KILOLÍTRU s. m. unitate de măsură pentru volume, de 100⁰ de litri. (< fr. kilolitre) Vezi definitia »