REMITÉNT¹ s. m. 1. posesor al unei polițe. 2. girant. (< germ. Remittent) Vezi definitia »

MONTÁNT, -Ă adj. Ridicat în sus, înălțat. // s.m. Bară sau stâlp vertical; balustru. ♦ Element de rezistență a celulei unui avion. [< fr. montant]. Vezi definitia »

TERASAMÉNT s.n. Lucrare care constă în săparea și transportarea pământului, în umplerea anumitor denivelări de teren pentru a face terase, șosele, căi ferate. ♦ Totalitatea construcțiilor care constituie infrastructura unei șosele, a unei căi ferate etc. [Pl. -te, -turi. / < fr. terrassement]. Vezi definitia »

STIMULÁNT, -Ă adj., s. n. stimulativ. (< fr. stimulant) Vezi definitia »

EVENIMÉNT s.n. Întâmplare importantă, remarcabilă. [Pl. -te. / < fr. événement, cf. lat. evenire – a se întâmpla]. Vezi definitia »