Definita cuvantului băiețel
BĂIEȚÉL, băieței, s. m. 1. Diminutiv al lui băiat; băiețaș. 2. (La pl.) Plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și pășuni (Veronica spicata)Băiat + suf. -el.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu băiețel
ANGHEL, Gheorghe (1904-1966, n. Turnu Severin), sculptor român. Reprezentant, alături de D. Paciurea și Brâncuși, al școlii moderne de sculptură în România. Portrete remarcabile prin noblețea sentimentului, monumentalitate și tendința de a spiritualiza chipurile („Eminescu”, „Cărturarul”, „Pallady”). Compoziții simbolice a căror temă este maternitatea, muzica, istoria („Nud de femeie”, „Maternitate”). Vezi definitia »
DEDIȚÉL, dediței, s. m. 1. Plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori mari, albastre-violete, cu proprietăți colorante și farmaceutice; adormițele, dediță (Pulsatilla pratensis). 2. (Zool.; în sintagma) Dediței-de-mare = actinii. [Var.: dedețél s. m.] – Dediță + suf. -el. Vezi definitia »
șomdigél s.n. (reg.) dop. Vezi definitia »
cinsățél, cinsățeá, adj. (reg.) încins, împodobit. Vezi definitia »
muncél (-éi), s. m. – Colină, înălțime, mușuroi. Lat. monticellus (Pușcariu 1126; Candrea-Dens., 1170; REW 5670), cf. it. monticello, vegl. munčal, fr. monceau, prov. moncel, sp. montecillo, calabr. munziollu. E dubletul lui mușcel (var. muscel), s. m. (Munt., Olt., colină), a cărui derivare e mai puțin clară (poate prin încrucișare cu rădăcina expresivă mot- „măciulie”, cf. motocel, caz în care ar trebui să se pornească de la *moțcel; după Tiktin, din *munțicel). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z