Definita cuvantului prochimen
PROCHÍMEN, prochimene, s. n. 1. (Bis.) Nume dat versetelor din psalmi care se cântă înainte de a se citi un pasaj din Biblie sau înainte de o rugăciune sau de o cântare. 2. (Înv.; în expr.) A veni la prochimen = a reveni la subiect, după o digresiune. A aduce (pe cineva) la prochimen = a îndrepta, a aduce (pe cineva) pe calea cea bună. – Din ngr. prokímenon.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prochimen
paraselén, paraseléne, s.n. (înv.) cerc luminos în jurul lunii. Vezi definitia »
cognómen (lat.) s. n., pl. cognómina Vezi definitia »
FLUORFOSGÉN s.n. Substanță toxică sufocantă de luptă. [Pron. flu-or-. / < fr. fluorphosgène]. Vezi definitia »
NITROGEN s. m. (Chim.) Azot. – Din fr. nitrogène. Vezi definitia »
ZAHARIGÉN, -Ă, zaharigeni, -e adj. Care se poate transforma în zahăr prin hidratare. – Din fr. saccharigène. Vezi definitia »